Alte locuri, aceleași probleme? episodul 2

27 august 2018

Seria de discuții legate de analfabetismul funcțional apare tot mai des în contexte din cele mai diferite în ultimii ani. În România, cel mai adesea acest fenomen cronic are crize acute recurente în preajma sau dupa examenul de bacalaureat. În ce masură este, însă, acest moment cel mai potrivit pentru o astfel de discuție, atât timp cât elevii care ajung la examenul de bacalaureat au parcurs deja doisprezece ani de școală? Deși tendința locală este de a prezenta societatea românească drept unică și ireparabilă în defectele sale, un articol din The Guardian din iulie 2018 prezintă un punct de vedere interesant al ministrului educației din Marea Britanie cu privire la problemă (ei bine, da, Mare Britanie are și ea probleme cu sistemul de educație, programa școlară, examene și analfabetism funcțional). Ministrul britanic are în vedere copiii care încep școala primară și deficiențele acestora de vocabular și, în ultimă instanță, de comunicare adecvată.

 

Conform articolului și declarațiilor ministrului, mai mult de un sfert din copiii care încep școala primară în Marea Britanie nu sunt capabili să comunice utilizând propoziții întregi, iar îngrijorarea devine majoră când se ia în calcul timpul petrecut de copii în fața ecranelor de toate tipurile (vă sună cunoscut?).

 

Declarația domnului Hind (secretarul pentru educație din guvernul britanic) verbalizează un adevăr dureros, pe care orice profesor din orice țară îl poate confirma: faptul că elevii care încep școala primară fără să poată comunica în propoziții complete și fără să poată recunoaște cuvinte simple care ar trebui să le fie familiare la acestă vârstă, contează enorm, căci, atunci când începi fiind în urma celorlalți, rar se întâmplă să poți recupera complet pe parcurs. Colegii nu te vor aștepta, iar prăpastia se va adânci, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra viitorului individual al copiilor în cauză și asupra mobilității sociale în general.

 

Cercetările menționate în articol au arătat că un copil cu un vocabular redus la vârsta de cinci ani este de două ori mai probabil să fie șomer la 34 de ani, față de un copil cu un vocabular dezvoltat în conformitate cu vârsta. Iată de ce este inutil să ne plângem în România de candidații la bacalaureat sau de așa-zisele perle, și ar fi mult mai productiv să ne îndreptâm atenția spre vârste mai mici și spre familii. Atenția pe care familia o va acorda dezvoltării intelectuale a propriului copil, incusiv a vocabularului, prin implicarea activă, este esențială și va permite ulterior educației formale de la școală să cladească pe o bază solidă.

 

Ce pot face părinții? În primul rând, se pot implica împreună cu copiii în demodata activitate a cititului (nimic nu va bate cititul unei povești, niciodată! Și nu, nu trebuie să fie despre Greuceni sau Harapi, Harry Potter e în regulă). Expunerea copiilor la experiențe de învățare cum ar fi vizitele regulate la bibliotecă, la muzee sau în parcuri și, în mod special, monitorizarea atentă a timpului petrecut la televizor au fost demonstrate ca având o legatură directă cu rezultatele școlare din ciclurile pre-școlar și primar și cu performanța acedemică de mai târziu*.

 

Iar dacă tehnologia este obligatorie în familie, părinții nu trebuie să o utilizeze ca mijloc de a evada ei înșiși din rolul de părinți, ci ar trebui să caute căi de a o folosi pentru dezvoltarea copilului și nu pentru a-l face să “dispară” temporar din peisaj.

 

Vă propunem ca data viitoare să parcurgem împreună concluziile studiul din 2018 al Universității Oxford cu privire la “prăpastia de vocabular”. Rămâneți aproape!

 

 

Ioana Adam

Manager de produs la Art-Klett

 

* Waldfogel, J., and Washbrook, E. (2011). Income-related gaps in school readiness in the United States and United Kingdom, in Smeeding T., Erikson, R., and Jantti M. (eds) Persistence, Privilege, and Parenting: The Comparative Study of Intergenerational Mobility. Russell Sage Foundation; Melhuish, E. C., Phan, M. B., Sylva, K., Sammons, P., Siraj-Blatchford, I., and Taggart, B. (2008). Effects of the Home Learning Environment and Preschool Center Experience upon Literacy and Numeracy Development in Early Primary School. Journal of Social Issues, 64, pp. 95-114.

https://www.theguardian.com/education/2018/jul/31/damian-hinds-social-mobility-children-school-screen-time

p
Vă recomandăm şi