Când începe analfabetismul funcțional?

Când începe analfabetismul funcțional?

 

 

 

 

Vă propunem azi să aruncați o privire asupra câtorva concluzii ale studiului Language as a Child Wellbeing Indicator, publicat în septembrie 2017 și realizat de Early Intervention Foundation, în colaborare cu Universitatea Newcastle.

 

Scopul acestui studiu a fost să stabilească legătura dintre limbajul verbal și, mai ales, gradul lui de dezvoltare pe parcursul vieții copilului și celelalte procese esențiale în evoluția acestuia – sociale, emoționale și de învățare.

 

Deși subiectele studiului au fost copii britanici, a căror limbă maternă este engleza, considerăm că rezultatele sunt de interes pentru societatea românească actuală, cu precădere în cadrul dezbaterilor tot mai intense asupra analfabetismului funcțional, pentru că demonstrează felul în care achiziția limbii materne, procesul și contextul în care se produce această achiziție, sunt determinante pentru întreaga dezvoltare a copilului și, ulterior, a adultului.

 

Abilitatea de a utiliza limba maternă se află la baza tuturor interacțiunilor sociale în care este implicat un copil, precum și a multor activități intelectuale. Este, astfel, de așteptat ca dificultățile de comunicare să fie adesea asociate cu probleme de scris, citit sau comportament. Autorii studiului au constatat că acei copii cu deficiențe de limbaj rămân în urma colegilor în fiecare ciclu educațional. Impactul pe termen lung al slabelor abilități de scriere și citire se va reflecta într-o tendință mai pronunțată de a încălca legea (50% din persoanele încarcerate în Marea Britanie sunt slab alfabetizate, față de 17% din populația totală și 74% din minorii din instituțiile de reeducare prezintă probleme de comunicare în limba maternă).

 

Studiul relevă și legătura dintre statutul socio-economic al familiei și dezvoltarea limbajului la copii. Diferențele încep să fie vizibile deja din al doilea an de viață și, în multe cazuri, continuă și se adâncesc odată cu începerea educației formale la școală și până la vârsta adultă. Autorii au constatat că există o legatură direct proporțională între venitul unei familii și numărul de cuvinte pe care părinții îl folosesc, ceea ce influențează categoric dimesiunile vocabularului copilului. În plus, cu cât familia este mai săracă, cu atât părinții au mai puține conversații cu copiii, le adresează și le răspund la mai puține întrebări.

 

Familia este, deci, un factor hotărâtor atunci când se discută nivelul de dezvoltare a copilului la intrarea în școala primară. Situația financiară a familiei influențează nu numai tipul de jucării și experiențe educative oferite copilului, dar este relevantă și în ceea ce privește nivelul de educație a adulților din familie și, implicit, comportamentul acestora în relația cu copiii. Astfel, cititul împreună mai mult decât orice altă activitate asigură calea de transmitere a vocabularului, limbajului și cunoștințelor, ceea ce se va transforma în atitudini și obiceiuri pe termen lung. Această activitate este, însă, cu atât mai puțin prezentă în familie, cu cât veniturile acestei familii sunt mai scăzute.

 

Dar simpla mărire a veniturilor unor familii sărace nu pare a fi suficientă pentru îmbunătațirea viitorului copilului. Sunt necesare și alte măsuri, cum ar fi accesul părinților la educație sau explicarea importanței timpului petrecut cu copiii proprii și angajarea lor în conversații.

 

Cunoașteți vreun studiu similar în România? Dacă există, vă rugăm să-l faceți cunoscut comunității. Dacă nu, credeți că el ar arăta concluzii diferite față de cel din Maria Britanie?

 

 

Ioana Adam

Manager de produs la Art-Klett