Moduri simbolice de comunicare nonviolentă

Comunicarea nonviolentă acordă o mare importanță limbajului ca modalitate de transmitere a gândurilor.

Marshall B. Rosenberg distinge două moduri simbolice de comunicare:

 

 

a) Limbajul șacalului

 

Este un mod de comunicare agresiv față de interlocutor (receptorul mesajului). Scopul principal nu este înțelegerea, ci doar victoria, atingerea scopului de către emițătorul mesajului, forțând adesea receptorul să se predea. Dialogul este perceput ca o confruntare, în timp ce sentimentele și emoțiile ce­­lei­lalte părți sunt ignorate. Limbajul șacalului se regăsește în: generalizări, judecăți moralizatoare, comparații cu alte persoane, evaluări directe. Când un educator sau un părinte utilizează acest tip de vorbire, el folosește limbajul ca instrument pentru atingerea unui scop, aplicând de multe ori pedeapsa (de exemplu, „dacă nu faci asta, ia-ți gândul de la joacă“) sau recompensa (de exemplu, „dacă mănânci frumos felul întâi, vei primi desert“). Adesea, limbajul șacalului folosește formulele: „este obligatoriu“, „trebuie“, „ar fi trebuit“, „este datoria ta“. În cazul unui astfel de mod de comunicare, se observă adesea că interlocutorul se simte lezat.

 

 

b) Limbajul girafei

 

Simbolul celui de-al doilea mod de comunicare este girafa. De ce acest animal? Girafa se remarcă datorită gâtului său foarte lung, ceea ce îi permite să vadă lucrurile mai clar decât alte ființe, cuprinzând cu privirea întreg peisajul, nu doar un singur detaliu. Ea este cunoscută, de asemenea, datorită inimii sale foarte mari, fiind percepută ca un animal sensibil și empatic. Scopul principal al dialogului în acest spirit este acordul și cooperarea. Emițătorul își asumă integritatea comunicării și intențiile pozitive. Indiferent de vârsta interlocutorului, îl respectă și îl tratează ca pe un partener de dialog – nu se prezintă niciodată de pe poziție dominantă. Este o modalitate de comunicare prin care se recunosc sentimentele și nevoile celorlalți, precum și propriile nevoi (satisfăcute și nesatisfăcute). Este caracterizat prin onestitate și prin claritatea mesajului. Un factor important îl reprezintă tratarea refuzului, a negației, ca răspuns lipsit de intenții negative. În acest limbaj se recunosc nevoile nesatisfăcute ale celorlalți, exprimate sub formă de frustrare, furie și durere. Tocmai datorită concentrării pe nevoile ambelor părți, este posibil un acord. Girafa Ola – eroina principală din acest material – este simbolul comunicării cu copilul în spiritul empatiei.

 

 

 Comunicarea nonviolentă ne învață să recunoaștem modul de comunicare (limbajul girafei/limbajul șacalului), să interpretăm semnificația acestuia și să oferim răspuns interlocutorului. Simbolic, există două tipuri de mesaje referitoare la comunicarea nonviolentă: urechile orientate spre interior (la șacal, cuvintele devin oglindă pentru defecte, iar la girafă, reprezintă sentimente cauzate de nevoi nesatisfăcute) și urechile îndreptate spre exterior (șacalul aude incompetența celorlalți, iar girafa nevoile lor nesatisfăcute). Datorită comunicării conștiente, dialogul capătă o nouă dimensiune. Merită să fim conștienți de faptul că preșcolarii cu care vorbim în acest fel preiau cu timpul acest mod de comunicare și îl consideră natural, iar competențele lor vor fi, prin urmare, mult mai dezvoltate.

 

 

Acest lucru nu înseamnă că, prin introducerea principiilor comunicării nonviolente într-o instituție preșcolară, putem evita toate conflictele, certurile și disputele dintre copii. Ceea ce contează este efectul final – comunicarea bazată pe cooperare.

 

 

 

https://www.art-educational.ro/info/carte/ola/set-ola-in-grupa-mare6-caiete

Marshall B. Rosenberg a observat că limbajul șacalului este mult mai natural la oameni. Este modul de vorbire pe care-l asimilăm în copilărie. Comunicarea nonviolentă tratează limbajul ca pe un instrument natural pentru rezolvarea problemelor. Figurativ, Rosenberg folosește pentru comunicarea deschisă expresia „cuvintele precum ferestrele“, în timp ce pentru comunicarea închisă folosește expresia „cuvintele precum peretele“, expresii ce sugerează, de fapt, și efectele fiecărui tip de dialog în realitate.

 

Material extras din Resurse didactice pentru profesori - Curs de educație preșcolară - OLA, Editura Art Klett