Prăpastia din vocabular (2018) și Limba ca indicator al bunăstării copiilor (2017)

Prăpastia din vocabular (2018) și Limba ca indicator al bunăstării copiilor (2017)

– două studii ale Universității Oxford și EIF

Studiul Why Closing the Word Gap Matters a plecat de la premisa enunțată de Jane Harley (Strategy Director-UK Education la OUP) că limba deschide uși, fie spre lectură și imaginație, fie spre scris, fie spre explorarea unor subiecte noi. La școală, limba stă la baza progresului, are o influență crucială asupra învățării în ciclurile primar și secundar, dar are un rol indisputabil și în nivelul stimei de sine, influențând comportamentul și viitorul copiilor. Fără un vocabular adecvat și un limbaj suficient dezvoltat, plăcerea învățării și a timpului petrecut la școală sunt serios afectate (OUP, p. 2).

Studiul OUP citează o altă cercetare recentă realizată de Early Intervention Foundation la Universitatea Newcastle în 2017, Language as a Child Wellbeing Indicator, în conformitate cu care dimensiunea vocabularului unui copil este un predictor foarte corect al succesului academic al respectivului copil; mai mult, copiii cu un vocabular sărac la vârsta de cinci ani au de patru ori mai multe șanse a de a avea probleme de citire la vârsta adultă și de trei ori mai multe șanse de a dezvolta probleme de sănătate mentală. Consecințele nu vor rămâne la nivelul vieții academice, ci, așa cum demonstrează studiul, vor fi relevante și în privința șanselor de angajare și a calității vieții profesionale (EIF, p. 1)

Oxford University Press monitorizează limbajul copiilor permanent în cadrul Oxford Children’s Corpus și urmărește dezvoltarea vocabularului acestora, felul în care folosesc sau creează cuvinte. De asemenea, face diverse studii și cercetări în școli. Pentru ediția din 2018 a studiului, au fost chestionați 1000 de profesori, din care 40% au declarat că elevilor cu care lucrau le lipsea vocabularul necesar învățării. Dintre profesorii din învățământul primar, 69% au considerat că prăpastia din vocabular se adâncește constant. De aceeași părere au fost și 60% dintre profesorii din învățământul secundar (OUP, p. 2).

Ambele cercetări au fost făcute în și se referă la populația școlară din Marea Britanie, copii cu engleza ca limbă maternă (sau de învățământ). Însă, din orice punct geografic sau teoretic am privi, trebuie să admitem că limba – oricare ar fi aceasta – și abilitatea de a o utiliza se află în centrul procesului de educație și, ca atare, este necesară o atenție deosebită și țintită asupra limbii și dezvoltării limbajului de-a lungul întregului proces. Astfel, considerăm de interes parcursul și concluziile celor două studii pentru situația din România și din întreaga Europă.

Ioana Adam

Manager de produs la Art-Klett